Totalul afișărilor de pagină

joi, 9 iulie 2009

Regretele mine-lui


S-a spart paharul care purta in el 

gustul intepator al dragostei,

Al patimei si al orbirilor constante.

Sa ne jucam cu cioburile, ar insemna sa ranim mainile

care-au atins pana acum doar trupuri perfecte.

Sa uitam, ar insemna sa fim imbecili!

Te rog macar sa strangem vinul rosu de pe jos!

Sa-l gustam plat, murdar, sa ne manjim.

Dintre toate cioburile, esenta salbatica a vinului varsat

ne mai aduce aminte azi de dragoste!


Mai aromat si mai personal aici

Psiunile mine-lui


Saruta-mi rosul de pe unghii,

impodobit mi-e sufletul cu rasuflarea ta vicleana,

mintita imi e inima de jocul ochilor tai,

ucis de dor mi-e amorul intre Vivaldi si poezie.

Ineaca-ma intr-o multime de slugi si ridica-ma zeita!

Picura timpul in butoiul spart al vietii.

La o fereastra, Vivaldi imi arata un Stradivarius

si-mi spune ca el te-a facut pe tine, vicleanule,

din muzica si poezia ochilor mei!


Mai aromat si mai personal aici

Bogatiile mine-lui


Da-mi timp sa-mi fac din orgoliu-manusi.

Da-mi ani sa mi-i croiesc in calea maniei tale,

vreau ochi sa-ti vad captuseala sufletului, vreau maini

ca s-o ating! Si iarasi timp ca sa croiesc pe ea cea mai

frumoasa si mai scumpa haina.

Da-mi luxul rasaritului, somniferul dulce al apusului si

vinul scump al ploilor de vara.

Apoi da-mi-te ca sa-mi dogori pe piele si imprima-te

pana ajungi la captuseala sufletului meu.


Mai aromat si mai personal aici